Presiunea de a obține rezultate bune la școală pune la încercare mulți copii, iar îngrijorarea legată de rezultatele obținute și comparațiile cu cei in jur pot afecta starea de bine. Mulți părinți observă cum teama de a greși sau dorința de a impresiona profesorii și colegii cresc nivelul de stres resimțit de către copil. Aceste situații nu mai sunt rare și, adesea, devin o sursă de stres pentru întreaga familie.
Anxietatea școlară nu se referă doar la emoțiile normale înainte de un test. Vorbim despre o stare care se menține timp îndelungat, tulbură somnul și scade motivația. Când părinții înțeleg rapid ce se întâmplă cu copilul și aleg să acționeze, șansele de recuperare cresc rapid [1].
Ce este anxietatea legată de performanța școlară și când ar trebui să intervii?
Anxietatea referitoare la școală desemnează grija constantă cu privire la rezultatele obținute și teama de a nu dezamăgi. Aceasta se reflectă în comportamentul copilului – apare insomnie, retragere, evitarea activităților sau chiar acuze fizice, precum durerile de cap.
Stresul firesc înainte de un test se transformă în anxietate atunci când copilul:
- evită sistematic temele și școala;
- devine irascibil sau plânge fără un motiv anume;
- acuză frecvent dureri fizice fără o explicație medicală clară.
Dacă aceste reacții apar constant, nu aștepta ca ele să treacă de la sine. O discuție cu un expert în psihoterapie pentru copii poate preveni agravarea situației și poate încuraja copilul să depășească obstacolele. În unele cazuri, identificarea anxietății nu este ușoară. Ea poate semăna cu fobia socială sau cu tulburarea de deficit de atenție, ceea ce face important consultul unui specialist care poate stabili un diagnostic corect [1][2].
Cauzele anxietății de performanță la școală
Dorința de a obține note ridicate sau comparațiile cu alți elevi cauzează frustrări și tensiuni greu de gestionat. Părinții, prin atitudinea față de eșec sau accentul pus pe competiție, influențează în mod direct modul în care copilul percepe succesul.
La școală, concursurile, rivalitatea sau relațiile distante cu profesorii întăresc acest tip de frică. În plus, factorii sociali, precum bullying-ul sau lipsa prietenilor, contribuie și ei la creșterea anxietății [1][2].
Pași prin care psihoterapia reduce anxietatea școlară la copii
Intervenția psihoterapeutică presupune încurajarea copilului să-și exprime emoțiile și aplicarea unor tehnici active de reducere a stresului. Iată ce implică acest proces:
- Evaluarea situației: specialistul vorbește atât cu copilul, cât și cu părinții. Acest pas permite înțelegerea completă a problemelor și setarea unor obiective clare;
- Stabilirea unui plan personalizat: terapia se adaptează vârstei și nevoilor fiecărui copil. Psihoterapeutul poate folosi jocuri, desene sau povești, cu scopul de a-l ajuta pe copil să vorbească despre temeri sau să găsească alte perspective;
- Aplicarea unor tehnici de terapie cognitiv-comportamentală: copilul învață să identifice gândurile negative („nu pot”, „sigur voi greși”) și să opteze pentru afirmații realiste în schimb („pot încerca”, „pot cere ajutor”). Acest tip de intervenție se aplică, de regulă, și copiilor de vârstă școlară care au tendința de autocritică;
- Antrenarea abilităților de relaxare: exercițiile de respirație, relaxarea progresivă sau vizualizarea unor imagini plăcute contribuie la scăderea nivelului de tensiune;
- Colaborarea cu familia: părinții primesc recomandări concrete pentru a susține copilul acasă – de exemplu, cum să valideze emoțiile sau să evite presiunea suplimentară asupra rezultatelor [1][2].
Strategii de sprijin acasă și la școală
Gestionarea anxietății se continuă dincolo de cabinetul terapeutului prin:
- Comunicare deschisă: ascultă-l pe copil fără a judeca și oferă-i acceptare chiar dacă greșește;
- Rutină echilibrată: asigură suficient somn, pauze de joacă și timp petrecut împreună;
- Limitarea timpului petrecut în fața ecranelor: evită expunerea excesivă la telefon, tabletă sau televizor, pentru a nu accentua starea de oboseală;
- Cooperare cu profesorii: împărtășește cu profesorii situația copilului și discută despre măsurile care se pot aplica inclusiv la școală.
Implicarea părinților și a profesorilor rămâne importantă. Ajută-l pe copil să simtă că primește ajutor din mai multe direcții și că părerile lui contează. Ascultă-l, oferă-i sprijin și consultă specialiști atunci când ai nevoie de îndrumare suplimentară.
Disclaimer: Articolul de față se adresează tuturor celor interesați de sănătatea emoțională a copiilor, însă are un rol strict informativ. Pentru o evaluare corectă, colaborează întotdeauna cu specialiști calificați în domeniul psihoterapiei pediatrice sau cu medicul de familie!
Surse de informare:
[1] „How Does Anxiety Affect Kids in School? – Child Mind Institute.” Child Mind Institute, 2 Sept. 2025, childmind.org/article/classroom-anxiety-in-children/. Accesat în data de 19 Sept. 2025.
[2] Sherrell, Zia. „What to Know about School Anxiety.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 30 June 2022, www.medicalnewstoday.com/articles/school-anxiety. Accesat în data de 19 Sept. 2025.
